Suntem
singuri, suntem în esență și cu adevărat singuri pe drumul vieții. Da,
este adevărat, poate în anumite perioade avem companioni, aceștia sunt alături
de noi ca o prezență mai mult sau mai puțin evidentă, în funcție de gradul de
apropiere sau de schimbul de energie. Aceștia ne pot fi oglinzi, de bună seamă,
în care ne reflectăm într-un fel sau altul. Cu toate acestea, in cea mai mare
parte a timpului chiar ne aflăm doar în individualitatea noastră. Cu experiențele,
lecțiile, cu deciziile noastre poate asemănătoare cu ale altora, dar unice în
fapt.
Este o iluzie
să credem că altcineva, oricât de apropiat și drag ar fi, ne poate spune ce să
facem și cum să facem să ne fie bine. Fiecare din noi își are propriul Univers
creat în culori și nuanțe proprii. Fiecare își joacă propriul rol în scenariul
pe care tot el și l-a creat, conștient sau nu.
Niciun rol nu este la fel cu celălalt, niciun scenariu nu este identic
cu al altuia, chiar dacă uneori par similare.
Simplul fapt
că suntem conștienți de crearea scenariului ne va determina să devenim mai
independenți, mai autonomi și vom căuta mai adânc puterea în noi înșine. Vom
renunța să o mai căutăm la alții și ne vom arunca privirea tot mai mult în profunzimea
ființei noastre pentru a găsi acolo răspunsurile potrivite. Și poate vom învăța
să gândim în manieră personală, având la bază propriile dorințe și nevoi. Pentru
că doar înăuntrul nostru, al fiecaruia dintre noi se află absolut toate
raspunsurile corecte și reale, de care am avea vreodată nevoie. Și când spun
toate, nu exagerez cu nimic, efectiv fiecare intrebare își are răspunsul corespondent
în noi. Este suficientă doar credința
nestrămutată în vastitatea și inteligența ființei care suntem!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu